vinul limpede viața lui la cincizeci de ani
în inima plină de rafturi
unele cărți nu le va citi niciodată
unele le-a dăruit
unele abia le scrie
zilele omului ca frunzele toamnei
omul
copacul din care zboară frunzele toamnei
viața omului o carte din copacul tăiat
Teo Cabel
Un poem de consistența (și echivalența) unui psalm!...
RăspundețiȘtergereFelicitări!
Spor la scris și în toate!
Bucuros de trecere și de semnul de lectură lăsat!
RăspundețiȘtergere