NICOLAE BRATU- UNIVERS POETIC. ANTOLOGIE DIN PERSPECTIVĂ PROPRIE-Rîmnicu Sărat

Sărbătorile orașului Rîmnicu Sărat, se poate spune, au debutat cu un eveniment literar la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”, lansarea cărții profesorului Nicolae Bratu, moderată de scriitorul Petrache Plopeanu. Zi de muncă, 10.30, vineri14 august, totuși, cine a vrut și a putut, să se bucure de un moment poetic, a venit. Nu contează cantitatea, ci calitatea a spus moderatorul referindu-se la numărul celor prezenți.  

În acest volum, autorul, și-a reevaluat scriitura anterioară; selecția a publicat-o sub numele: Univers poetic. O antologie din perspectivă proprie, editura Rafet.

Nicolae Bratu, s-a afirmat prin abordarea rondelului. Deși formă fixă și aparentă prăfuită și anacronică, autorul o valorifică cu resurse nebănuite și cu prospețime, demonstrând că poezia chiar și cu formă fixă, este perenă, universal valabilă, atemporală.

Prezentată de scriitorul Petrache Plopeanu, cartea se desfășoară pe trei direcții:

rondel, haiku și traduceri din limba franceză. Moderatorul a făcut și o apreciere  pozitivă a activității culturale din municipiu Râmnicu Sărat, prin Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”, condusă de prof. Violeta Vîlcu, promovată îndeosebi de revista Spații culturale și editura Rafet.

Nicolae Bratu a fost publicat și în Oglinda literară la Focșani.

Grafica și coperta cărții semnate de Daniela Petre.

Au vorbit despre volum: Violeta Vîlcu, Manuela Camelia Sava, Teo Cabel, Vasile Ghinea, Mioara Bahna, George Anghel,  Valeria Popa. Umorul a fost asigurat cu tot devotamentul de veteranul veșnic tânăr, Matincă Costea.

Autorul a citit și rondeluri, dar și poezie fără rimă, Sunt un simplu grăjdar, Emoții de toamnă.

                                                                            Teo Cabel

din volum:

Rondelul gării pustii

Sunt în gara unde trenul nu opreşte,

Ceasul pe peron a stat de mult;

Printre linii doar mohorul creşte

Lampa spartă mă priveşte mut.

Trece noaptea, ziua se iveşte,

Totul e încremenit demult...

Sunt în gara unde trenul nu opreşte,

Ceasul pe peron a stat de mult;

De aici nimic nu mai porneşte,

Sentiment de-ncremenit tumult,

Timpul pare că nu se clinteşte

Şi mă -ntreb de sunt aici de mult.

Sunt în gara unde trenul nu opreşte..

Rondel

de toamnă timpurie

Mă uit într-o frunză, sunt galben ca vinul

Mustit din broboane de soare bălai;

Mi-e gândul fugar şi amar ca pelinul

Şi zboară cu frunze -frenetic alai

Zugrav neglijent este timpul, hainul,

Aruncă pastel peste pânză şi, vai,

Mă uit într-o frunză, sunt galben ca vinul

Mustit din broboane de soare bălai

Sunt soare, sunt umbră, nu ştiu ce-i suspinul

Şi frunza îmi cântă duios, ca un nai,

De dragoste, ură şi dor de căminul

De raze, de boabe din soare bălai...

Mă uit într-o frunză, sunt galben ca vinul.

sunt un simplu grăjdar

sunt un simplu grăjdar

dimineața dau drumul turmelor de iepe sirepe

să alerge

pe calea lactee

până la locul de păşune si de adăpat

şi mereu le pierd în lanul bogat

şi gustos din jurul

planetei albastre

pierd puii de găina ce zboară deja către alte planete cu

aripi de gând

am încercat să hrănesc un cal prăpădit

cu jăratec să-l ducă pe tata în styx

dar tata, ca un adevărat erou, și-a gasit inorogul

un cal balan ce l-a purtat adesea

în copilarie spre zări albastre

acum l-a dus la trap spre Câmpiile Elizee

cum spuneam, sunt un biet grăjdar, nu un dalb harap

şi, tată, mă iartă, nu ştiu să aleg caii spre loc de odihnă..