Cartelul Metaforelor nr. 10-11

 A apărut Cartelul Metaforelor nr. 10-11 (mai- iunie), publicație lunară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău.

Un număr  aniversar, dedicat poetului Ion Gheorghe,  decan de vârstă al poeziei buzoiene și naționale, în care semnează: George Stanca, Gheorghe Istrate, un alt sărbătorit, în mai, pe 11, împlinește șaptezeci și cinci de ani, Nicolae Cabel, Fănuș Neagu, Felix Nicolau, traducere în limba engleză, Elena Radu, Stelian Grigore.

Articolul scriitoarei Magda Ursache „Eu am avut un cuvânt de spus”, editorial, din viața profesorului universitar Petru Ursache, oglindă morală și istorie contemporană recentă. Citind articolul nu mai ai voie să spui că nu ai știut anumite aspecte, pe care nu le-ai trait, sau nu ai avut de a face cu ele. Sunt așa de bine reliefate, încât, analizându-se, fiecare poate concluziona ce a greșit sau nu , în raport cu acest reper, profesorul care a pus demnitatea și profesionalismul mai presus de vremurile în care a trăit. Și „secii”(securiștii) își pot face procese de conștiință. Atitudinea  profesorului Petre Ursache a înfruntat tăvălugul cameleonic

al ideologiei comuniste predată ca ștafetă, cu alte haine. Și cei dezorientați, aici, se pot orienta și pot discerne, doar dacă au caracter, mai pot îndrepta erate în cunoștințele și atitudinile lor.

Citez: „Cominterniştii sunt o specie mutantă, tot mai viguroasă. «Tezele» nu s-au modificat prea mult: tradiţia orbeşte, trage-n jos, etnocraţia e antiintelectuală, naţiunea română nu e chiar o naţiune, oricum, hotarele vor

dispărea, demonul naţionalist trebuie exorcizat şi blocul ortodox sfărâmat, o dată cu «miturile istorice ale românilor». Să le enumăr? Iată-le: mitul latinităţii, al continuităţii, unităţii de neam, al rezistenţei contra năvălitorilor şi-al vitejiei strămoşilor.

Şi pentru că părinţii şi copiii stalinismului sunt în relaţii excelente, discursul apodictic al foştilor proletculţi a fost recuperat. Se potriveşte mănuşă în acţiunea de forţare a «revizuirilor», de minimalizarea valorilor culturale. Doina a fost acuzată de xenofobie şi de naţionalism vulgar, agresiv, poluant, în numele „europenizării”. Cum era să „intrăm” ieri în U.R.S.S. cu Doina lui Eminescu? Şi cum o să «intrăm» în Europa cu aceeaşi Doină şi iar Doină?”

Romancierul Titi Damian semnează cronica literară  Curentul Turbionar. Ion Aldeniu evocare Ion Caraion și Laurențiu Ulici.Tot cronică semnează și doamna literelor Passionaria Stoicescu,  Poezie și biografism despre Marin Ifrim. Domnul Prof. Train Gh. Cristea despre volumul lui Marian Ilie: Lampa mea cu gânduri mov.

Foiletonul Danei Bițeanu, colega noastră de la Cenaclul AntePortas, Tragedia și viața după, continuă.

Dr. Valeriu Bistriceanu- Povești terapeutice pentru suflete nevinovate

Poezia este reprezentată în acest număr de Liviu Ioan Stoiciu, Marin Moscu, Nicolae Cabel, Dorin Bocu și Marian Ilie.

Nicoleta Preda semnează interviul cu Marilena Lică Mașala.

Pe ultima pagină Marin Ifrim punctează  cu  Despre cea mai grea meserie din lume începerea unui proiect, o nouă carte!

O revistă interesantă, singura pe care scrie că se distribuie gratuit.

                                                                                                                                     Teo Cabel