marți, 15 iulie 2014

Din eprubeta risipei - Teo Cabel




Tu la un cap de canapea cu laptopul tău
Eu la celălalt cu laptopul meu.
Mă uit cum
Zâmbești extaziată pozei mele de cont.
Un șarpe alunecă în privat la mine cu un măr putred
Rostogolindu-l ca pe un început de izgonire din rai
Un șarpe alunecă în privat la tine ca o gondolă dintr-o păstaie
Promițându-ți tărâmul fără de hotar al capetelor pierdute.

Am obosit și ne-am culcat
Dormim ca doi soldați gata de alarmă
Pregătiți să înfruntăm inamicul
O cină în doi
O cafea dimineața
O plimbare prin parc
O strângere de mână.

Like! Sau ignore?
Un deget anchilozat,
Pe post de paratrăsnet
Când sensurile fulgerate
Își împăștie cenușa
Punem mouse-ul pe x-ul acesta roșu din colț
Vezi scrie close... mai punem un t?
Pentru serpi

Bună dimineața
O îmbrățișare un sărut  o floare
Trezirea!


Teo Cabel

Un comentariu :

  1. da...foarte bine ai surprins (i)realitatea zilelor noastre si alienarea care ne da tircoale...dar nu e tirziu sa ne trezim! :)

    Luminita Z.

    RăspundețiȘtergere