În
bradul copilăriei
Strălucesc
globuri,
amintiri de neuitat.
Nu stiam pe vemea aceea
De
Moș Nicolae;
Dimineața,
găseam
Cadouri
sub pernă.
Îl
aveam pe Moș Gerilă
Și
de Crăciun
Încă
un cerc dădea roată
Copăcelului
de mine.
Azi
aș mai vrea, doar,
Zâmbetul
celor care ne puneau cadourile.
Ningea cu fulgi mari
Cât
bucuria,
Mâncam
zăpada
Cu
poftă de alb.
Ștefan
Teodor Cabel
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu