luni, 4 noiembrie 2013

Valentin Tufan - Cenaclul Ante Portas



Noiembrie a debutat la cenaclul Ante Portas cu poezie, citită de Valentin Tufan, din volumul în pregătire, Privire în Oglindă. Conștient sau nu, încă, textul colegului nostru de cenaclu, face o nișă în realitate și mărește sfera cotidianului cu o altă față. Este îndrăzneț în viziune. În deșertul zilelor banale, metaforele sale sunt o oază în peisajul literar, al cenaclului și al pepinierei literare buzoiene.
Au vorbit despre ce s-a citit: Marin Ifrim:Valentin face parte dintr-o generație nouă. Versul său este un amestec de tehnic și relfexii lirice. Are un simț al exprimării comprimate ieșit din comun.
Dumitru Dănăilă: I-am recunoscut versurile,ceea ce înseamnă că mi-au atras atenția, sigur , pe internet. Deocamdată are o poezie constatativă,mai târziu va veni și atitudinea.
Laurențiu Belizan:Mi-au atras atenția metaforele sale. Poezia Sfera lui Dionis este o viziune de viață.
Sunt și părți care ar putea lipsi, inerente inceputului. Vocabularul este diversificat. Au mai punctat apreciativ și încurajator Alexandru Bolache ,Teo Cabel  și Laura Cozma.
Vorbindu-se despre poezie Marin Ifrim  a nuanțat ideea că, aceasta, ar trebui să ajungă la un stadiu de vocabular  ca cel al surdomuților. Poezia nu trebuie să  fie de stadion.
Debutul colegului nostru în cadrul cenaclului  va fi urmat de debutul în volum, al acestuia, cât de curând.
Redau câteva versuri: Ploile au dispărut,/ iar din pământ/ cresc picăturile ca păpădia.//(…)
Într-o stare de veghe iraţională,/ privim ploaia cum se rupe de tulpină/ şi pluteşte să-i aflăm semnificaţia.//(…) metafora e acel moment de triumf din timpul transei/ pe care îl atingem apoi în material.(În suspensie)… antic element cu rădăcini diamantate,/ plecat din incipit, frate cu scânteia,/ sferă cu rădăcini, de la frunză la lut,/ ce se naşte rai şi moare infern,(Sfera lui Dionis) sau Abia atunci după botezul oceanului,/ desculţi, să călcăm nisipul/                    
şi să culcăm tâmpla/ pe plajă, lângă obrazul lui Dumnezeu –/ ochii cerului/ să ne plângă renaşterea/  cu tot sângele Golgotei.(Botezul Oceanului)
Pentru următoarea sesiune va citi, subsemnatul…

Teo Cabel

 poze Laura Cozma și Teo Cabel







Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu