din volumul „Merg mai departe ”
AMINTIRE
I-auzi doina frunzei de galben…
Ora-şi închide orchestra de vară,
Antume semnături pe scoarţa de paltin
Numesc amintiri imune să doară.
Azi, doar e toamnă...
(poză din parcul Crâng, Buzău; personale Teo Cabel)
POEM
Foşnesc în mintea meaPăduri întregi,
Din vâltorare nu se rupe
Nicio creangă,
Frunzele zburate se încolăcesc precum un bici,
Pocnesc! Se aprind în silabe
Crescute cu jeratec,
În galopul carului mare,
Când pielea de cometă
Se leapădă undeva pe harta oceanului.
Foşnesc păduri întregi,
Dar nu-s păduri...
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu