Cerul
leagăn,
...
Nor de berze.
Un
glonț rătăcit
În
castelul de nisip...
La
slujba stâlpilor
Sub
naosul cu stele,
Licăriri
pe ritmuri de infarct
Ploaie
de scântei sărate.
Oare
lumea are început?
Și
ziua de ce este noapte?
Iubirea
flămândă ca o lupoaică
Dă
puilor să sugă
Înainte
să moară.
Teo
Cabel
rasuflare
RăspundețiȘtergerede lupi tineri
incalzind zapada...
....
dincolo de geam
noaptea ca o lupoaica
alaptandu-si puii
.....
un glont de argint
Si ziua de ce este noapte?
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereTeo, în primul rând te felicit pentru înființarea acestui blog. Este foarte bine, pentru că în acest fel, cititorii tăi din ce în ce mai numeroși, pot fi la curent cu activitatea ta literară și transmite un bun feed-back prin intermediul comentariilor așa cum la fel de bine o vor face cu siguranță și colegii de breaslă.
RăspundețiȘtergerePoemul de față îmi pare un punct de inflexiune în creația ta lirică, pentru că substratul filosofic nu rămâne în stadiul întrebărilor, iscodirilor, el are o finalitate estetică, devine o bucurie a receptării. Ultima strofă este tușantă.
Drum lung prin sufletul și inima iubitorilor de poezie, dragă Teo!
Teo, în primul rând te felicit pentru înființarea acestui blog. Este foarte bine, pentru că în acest fel, cititorii tăi din ce în ce mai numeroși, pot fi la curent cu activitatea ta literară și transmite un bun feed-back prin intermediul comentariilor așa cum, la fel de bine, o vor face cu siguranță și colegii de breaslă.
RăspundețiȘtergerePoemul de față îmi pare un semn de inflexiune în creația ta lirică, pentru că substratul filosofic trece de întrebări, iscodiri, el are o finalitate estetică, devine o bucurie a receptării. Ultima strofă este extrem de tușantă.
Drum lung prin sufletul și inima iubitorilor de poezie, dragă Teo!
Laurențiu,îmi pare bine că ai trecut pe aici! Mulțumesc de încurajare!
ȘtergereOnorat de vizita ta!