Minciuna - Teo Cabel

 

Minciuna

 

pasărea șchioapă de-o aripă

se lovea de pereți căzută prin hăul ferestrei

cădea

se avânta se izbea cădea se avânta în alt perete

băiatul a auzit strigătul aripilor

în pereții umezi

muncitorul a luat o bucată de lemn

aruncând-o spre pasăre

animalul a căzut secerat

băiatul a vrut să plângă.

nu a plâns

a strâns din pumni

o lacrimă i-a scăpat

nu mai plânge. o fac eu la loc

 

într-o zi pasărea îl privea de pe bibliotecă

inima i-a zvâcnit de bucurie

a făcut-o la loc?

bucuria șchioapă de-o aripă

se lovi de ochiul de sticlă

ce lucea în capul nemișcat

cu penele lipite

 chiar a crezut că e vie

nu a mai strâns din pumni

a plecat, îi ardeau obrajii

simțea pasărea cum se zbate în pieptul lui

se ridica să zboare

https://antoneseiliviu.wordpress.com/2023/08/02/c-p-a-teo-cabel-minciuna/

foto: internet.