cu cine vorbesc

 

când de la celălalt telefon ți se răspunde

cu cine vorbesc

și tu știi pe cine ai sunat

te zdruncină  nimicnicia

în fuga lui azi după mâine

în rapacitatea lui mâine de a-l amaneta pe poimâine

bucuriile devin de multe ori

un tipíc, o bifă în pagina zilei,

în calendarul vremii,

un foc stins repede de grija deșertăciunilor

te apucă plânsul

 

pasăre  lovită de moarte în zbor      

fiecare zi are plânsul ei

se ascunde ca apa în crăpături

mustește acolo

în rațiunea lui a judeca pe aproapele

 a uita că aproapele este și părintele tău

când îți aduci aminte

îți auzi plânsul curge în tine

se amestecă cu sângele

se amestecă cu timpul

ca apa în crăpături

se duce

și nu știi dacă vei apuca ora când sunând telefonul

vei întreba cu cine vorbesc

dar ei știu că vorbesc cu tine

părintele lor

plânsul  cel mai crunt e ca timpul

nu se vede

 

numai iubirea usucă plânsul

și rugăciunea

până îl pornesc din nou.

 

06.02.2021

Teo Cabel