Blocat
în lift spre cer,
ultima carte a lui Marin Ifrim, este o metaforă interesantă, tăioasă. Istoria
unei vieți sintetizate în limbajul unei poezii.
Un tablou, a cărui ramă nu se închide însă aici, se va adăuga la timpul potrivit.
Subtitlul „Puzzle lirico est-etic” vine ca un contrafort autoironic la realitate.
Piesele de puzzle sunt versuri și
confesiuni comprimate. Această
întrețesere, de fapt, este cămașa de zale ce ascunde ceea ce
este dincolo de text:...Din literă
cu literă, limba tăcerii/ toacă neuroni cariați./ Ecoul îți vorbește și
ție,/cuvinte bolborosind într-un cazan/ manufacturat în peșteri platonice.
Prezentul nu are niciun dinte lipsă, pentru asta există stomatologi./ Și
fermoare de aur peste buze și ochi... (Zona
Gutenberg)
Autorul doar face puțină ordine într-un
trecut tumultos, plin de încercări și trage linie: Mă consolez cu gândul că mi-am trăit propria viață, nu a altora, și,
mai ales, am făcut în așa fel încât să nu trăiască alții în locul meu.
Prins în dilemele vieții aprinde
lumânări la biserică, pentru binefăcători, dar preferă legea Talionului,
aplicată cu blândețe prin cuvinte. Pentru
că de la cuvinte mi s-au tras toate.
Această carte, nu este jurnalistică,
nu este telegrafică, este poezie. O
poezie de Marin Ifrim.
Teo Cabel
Cartea lui MARIN IFRIM
RăspundețiȘtergereCu acest comentariu la cartea lui Marin Ifrim, Teo Cabel face încă un pas semnificativ în misiunea de responasabil al unui cenaclu. Caractiristicile de bază sunt sobritatea, proprietatea și transmiterea unui mesaj convingător. Teo cabel reușește în acest text de întâmpinare să trezească interesul citiorului și îl îndemană cu subtilitate la lectură. Concizia este o altă trasătură non molta sed multum, mai pe românește puțin și bun. Felictări, domnule, și mai ales felictări lui Marin Ifrim pentru întoarcerea la poezie, specialitatea de bază. Să lăsăm politicul care oricum nu ne ajută cu nimic și să ne întorcem la liniștea din atelierul creației, unde ne așteaptă cuvintele ”cocorii cu aripile-ntinse„ cum scriam cândva într-o poezie MOȘTENIRE.Tot sunt la modul politic retrocedările și arestările.Cuvintele trebuie îmblânzite și eliberate din”temnița realității„ așa cum titra un mare poet vrâncean Dumitru Pricop.
Aurel Anghel
05 martie 2015 21,20