Bulevardele

Tăceri neinvitate

Mă priveau pe fereastră,

Din perdeaua timpului

Clipele, picături mari,

Se rostogoleau,

Zaruri cu numere șterse

Umplând paharul nopții

Cu dâre albe, spumoase,

De cometă.

În ochii tăi

Drumul meu era minat,

În gând

Aveai o mitralieră

Cu senzori pentru pașii mei.

Am luat buchetul de frezii

Și  aruncam câte una.

Minele săreau în aer,

Cadavrele petalelor

Detonau alte mine...

Zâmbetul tău,

A luminat camera

Ca un steag alb.

Bulevarde largi

Mă așteaptă în ochii tăi,

Visele

Sunt fără semafoare.