Cine știe de ce
„Toamna se numără bobocii”?
Prima zi de
septembrie. O dimineață liniștită. Bineînțeles, un termen cât se poate de
relativ, liniștită.
Dacă deschizi
televizorul altceva numeri, nu boboci. Scumpiri. Facturi mărite, privatizări cu
frâna pusă de vreo treizeci de ani încoace.
Război. Cum o fi
la Talibani să stai cu arma în mână de dimineața până seara?
Prima gură de
cafea - prima porție de nitro a zilei - deschide poarta gândurilor.
Încotro? Unde? De
ce? Cum? Pentru ce? Pentru cine? Iar?
Pulsul vieții ne
animă pe toți la fel. Pulsul locului are zvâcnetul lui specific. Pulsul lumii
este altul.
Valul patru al
pandemiei lovește toate hărțile, indiferent de forma de relief, de organizarea
administrativă, urbană sau rurală, de forma de stat, regat, republică. O să
numărăm iar restricții? Pentru vaccinare se oferă tombolă, se oferă bonuri de
masă.
Eu m-am vaccinat
fără să mi se promită sau să mi se dea
nimic.
Ce numărăm?
Speranțele noastre? Bucuriile? Dacă va mai fi în dicționar cuvântul pensie ca
actualitate și nu ca arhaism, când ne va veni nouă rândul să ieșim la pensie?
Sau trag unii speranță
că ne aranjează covidul?
Întrebări multe!
Răspunsuri? Aici se face numărătoarea, „două la prefectură, două la
primărie”
Ce numărăm? Oameni
care au muncit o viață și nu se încadrează la pensii decente? Care își pun
deoparte banii pentru sacoșa de medicamente?
Ar trebui să
numărăm zilele când vom da înapoi banii pe care îi tot împrumută guvernele pe
garanția generațiilor viitoare.
Să ne numărăm
valorile. Sunt exemple de supraviețuire, de reușită.
Alergăm după ce?
Iluzia zilei de mâine? Cine o garantează?
Multe întrebări.
Răspunsurile nu le dau alții pentru noi.
E bună o cafea de
dimineață. Să ne aducem aminte de ce se
numără bobocii toamna.
Avem un motiv să o
facem, începe școala! Să mai dăm și pe la bibliotecă, pe la librărie să mai
cumpărăm câte o carte. Campaniile electorale de ce se fac oare doar cu muzică
și mici?
Teo CABEL
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu