Azi
Apartamentul acesta
cu patru camere
aș fi vrut să fie o vilă
să încapă cărți multe
mi-ai spus că nu e locul lor aici
doar a celor care le scriu
a fost o vreme când țineam ușa închisă
acum e vraiște
și autobuze trec prin ea
da, bine că nu e vilă
unii intră și ies repede după o raită
pentru camera de taină
cheia e la mine
unii tot intră și nu se simt înghesuiți
oare câte bătăi ai pus doamne în ea?
când se vor termina
ziua
noaptea?
să fie cu un răsărit
Noapte albă
Noaptea cea mai scurtă
nu se mai termină
departe
se zbate o flamă în întuneric
rază captivă
într-un ciob de nor
o voce neînțeleasă cotrobăie în nori
întuneric gros
gânduri alungate de câte o gură de cafea
stare de tăcere
și frunzele în copac au ațipit.
***
te uiți în sus
obiect în plutire
mai multe obiecte
într-o mecanică a plutirii
ce calcule fac să mențină traseul?
ce sunete scot!
metalice, dure, moi, line, tremurate
când înaltul se suprapune cu cerul din tine
zborul pulsează în pieptul tău
atunci izbucnește trilul
obiectul este o ființă
ai vrea să fii pasăre?
pasărea ar vrea să fie om?
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu