De curând, Centrul Cultural „ Alexandru
Marghiloman” a rotunjit douăsprezece luni,
de la inaugurare, ca spațiu cultural pentru buzoieni. De atunci multe
evenimente literare, muzicale, educative
s-au derulat pe agenda cotidiană a vilei Albatros din mirificul parc
restaurat și redat publicului. Joi 20 octombrie, a fost gazda unei manifestari
literare în prezența brăilenilor de la „Litera 13”. S-au lansat două cărți: România văzută dintr-un colț de Bărăgan
de Mihai Vintilă și Versuri ÎmPĂUNate
de epigramistul Păun Condruț. Aceștia au venit însoțiți de câțiva prieteni:
Virgil Andronescu, Zeno Halupa, Alexandru Tudor Costin și doamna Rodica Ghido.
Mihai Vintilă este jurnalist, din 1997,
a publicat la ziare și reviste de tiraj din capitală, ca „Zig-Zag”,
„Economistul”, „Ziarul de Brăila”.
Actual conduce ziarul „Info Est”, editura cu același nume și revista de cultură „Litera 13”.
Cartea sa de articole este o dovadă că
democrația are mereu un semnal de alarmă, și atrage atenția celorlați, dacă cumva nu au
fost atenți sau, dacă au uitat, le aduce aminte că trebuie să fie vigilenți
dacă vor să li se respecte drepturile și nici alții să nu și le legifereze pe
ale lor. Direct, succint, jurnalistul nu este comod pentru cei de la
administrația municipiului de la Dunăre, indiferent de ce culoare politică s-a
perindat pe acolo.
Găsim în cartea sa afirmații gen: „Fețe
tipice de politicieni care nu au grija zilei de mâine”pag 108„Povești din
alegeri” . Cruntă realitate schitață foarte bine.
Versurile ÎmPĂUNate
ale domnului Condruț, marinarul care își continuă călătoriile pe mările și
oceanele literaturii sunt o fântână de ironie, autoironie, bucurie, de viață.
Spumos, în multe texte antologic putând fi prezentate la un spectacol de
divertisment.
Despre cartea lui Mihai Vintilă, a
vorbit Virgil Andronescu, scriitor, identificând în scrisul acesta penița de
pamfletar, sarcasm, dar și umor. Am avut plăcerea și onoarea de a modera
evenimentul. Marin Ifrim i-a salutat pe autorii
brăileni, făcând o scurtă incursiune în amintirile sale de tinerețe, unde a
început serviciul, și a avut prima
iubire. Vorbind despre Brăila lui Panait Istrati, a lui Fănuș Neagu, scriitorul
buzoian a conturat unicitatea orașului
de la Dunăre, prin așezarea sa, prin sistematizarea sa urbană inedită, de pânză
de păianjen, prin cultura ei.
O
carte pe care aș fi vrut să o scriu eu, a spus Marin
Ifrim referindu-se la România văzută
dintr-un colț de Bărăgan. Acoperă
toată zona socială, politică, culturală. Autorul folosește o critică cu o
anumită tandrețe.
A
domnului Păun este o carte care demonstreză o cultură așezată și asimilată.
Ica Ungureanu, cunoștință mai veche a
domnului Păun în ale cuvintelor cu ac de albină
și-a formulat comentariul în ceea ce știe mai bine epigrama, fiind de
curând și premiată la un concurs de gen la Galați: Despre autor şi versurile sale „Cu artă,
versuri modelează,/ Ba chiar aş îndrăzni să spun,/ Că versurile expandează,/
Precum o coadă de PĂUN//”. Sfat
prietenesc autorului care e un tip foarte modest: „Cu argumente, pot
s-atest/ Că versurile nu sunt rele,/ Dar, rogu-te, rămâi modest/ Şi nu
te-mPĂUNa cu ele!//” În fine, vreau să spun ceva drăguţ (Ş ce vă
spun, desigur, nu-i poveste), Pe cât e de modest Păun Condruţ, Pe-atât
de-mPĂUNată cartea este.
Și scriitorul Cornel Diaconu i-a ținut isonul
doamnei Ungureanu,tot printr-o epigramă. Au mai vorbit scriitorul Aurel Anghel
și Zeno Halupa.
Actorul Adrian Nicolae instructorul trupei
cercului de teatru „Lordul valah” sub egida centrului cultural a citit Balada
de tranziție fiind cea mai bună prezentare a conținutului cărții.
Domnul Pavel Condruț și-a exprimat
dorința de a fi un om normal și de a
rămâne un om normal , în pofida ispitei pe care și-o dorește de multă vreme de
a fi celebru. Încântat de prezența sa în vila Albatros, al distinsului om
politic alexandru Marghiloman, și-a adus aminte de pasiunea acestuia pentru
cafea. Mihai Vintilă a vorbit despre cartea sa, ca suma unei anume perioade de
activitate, a vorbit despre anomalii care se petrec în societatea românească,
cum ar fi anchilozarea clasei politice în gândire și în manifestare. Nu a uitat nici de revista „Litera 13”, ca
răspuns la pasivitatea unora în ceea ce privește implicarea în cultură și
difuzarea ei ca produs benefic pentru public.
Semnalăm prezența în sală la eveniment a
epigramistului Mihai Sălcuțan, a poetei Gina Zaharia, redactor asociat la revista „Caietele de Țintești”, a
poetului Ștefan Dima, a Danei Bițeanu, membru în colectivul de redacție al
revistei „Cartelul Metaforelor”.
Mulțumim gazdelor, doamnei directoare
Elena Isbășoiu!
Brăilenii și-au exprimat dorința de a
reveni la Buzău. Sunt bineveniți!
Teo Cabel
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu