Auzi
fulgii de zăpadă cum cad,
casante
dale de piatră,
Zidesc
gura focului și răpesc
căldura
din vatră.
Soarele,
anemicul, de pe cer,
gata-i
în hăuri să cadă.
Nu-ți
face ochii geamuri, în crivăț,
pictate
cu flori de zăpadă!
*
Vezi
fulgii cum cad, argintii
comete,
țes albă, lumii hlamidă...
Bucuria,
suflete de copii
globuri,
Crăciunul s-aprindă...
În
bradul iubirii, darul curat
nu-l
viscolească uitarea!
Inima
speranței bată neîncetat,
deschide,
degrabă intrarea!
Ștefan Teodor Cabel
Deschide poarta creștine!... LARG... să intre toți colindătorii, că-s mulți! LA MULȚI ANI!
RăspundețiȘtergereSuperb! Multumiri, Stefan!
RăspundețiȘtergereLa multi ani!
Marilena